Gheorghe Rotaru este unul dintre cei zece primari care își vor pierde mandatul toamna aceasta în urma intrării în vigoare a „amendamentului Fritz” la noua lege a integrității. Rotaru este primar în Țibana și se află în fruntea comunei din anul 2012. În prezent, el este membru PSD.
- În imaginea de mai sus este primarul Rotaru (stânga) alături de fostul ministru al Dezvoltării Adrian Veștea cu ocazia semnării unui contract de finanțare.
„În exercitarea atribuțiilor de primar pentru mandatul 2020 – prezent, a emis la data de 04 februarie 2021 o dispoziție pentru Întreprinderea Familială al cărei reprezentant este soția acestuia iar membru este unul dintre fiii săi, dispoziție care produce foloase materiale acestora”, anunța Agenția Națională de Integritate (ANI) în februarie 2024.
Rotaru a contestat raportul ANI atât la Curtea de Apel, cât și la Curtea Supremă, dar a pierdut procesul.
Prin Dispoziția nr. 55/2021, primarul Gheorghe Rotaru a autorizat funcționarea firmei și programul acesteia, de luni până duminică, între orele 6:00 și 24:00. Instanța a considerat că actul avea implicații patrimoniale directe, deoarece fără această autorizație întreprinderea nu putea desfășura legal activitatea comercială și, implicit, nu putea obține venituri.
Conform deciziei judecătorilor, consultată de Politis.ro, conflictul de interese are caracter obiectiv: a fost suficient că primarul a luat el însuși o decizie administrativă aptă să producă un folos material soției și fiului său. În loc să semneze actul, putea să își delege această atribuție, fie secretarului general, fie altor persoane din aparatul Primăriei.
În apărarea sa, primarul a susținut că nu și-a favorizat familia, ci doar a îndeplinit o formalitate administrativă. În versiunea prezentată instanței, autorizația pentru întreprinderea familială a soției și fiului său trebuia emisă dacă toate documentele prevăzute de lege erau în regulă, fără ca primarul să aibă libertatea de a decide după bunul plac.
Edilul a contestat și existența unui folos material direct: simpla autorizare, a argumentat el, nu le-a adus bani membrilor familiei, eventualele venituri provenind ulterior din activitatea magazinului. A mai invocat faptul că viceprimarul era în concediu la momentul semnării documentului. Argumentele nu au convins însă Curtea de Apel, care a arătat că primarul putea delega atribuția și altor persoane din aparatul administrației locale. Rotaru a făcut recurs ulterior la Înalta Curte de Casație și Justiției (ÎCCJ), instanța supremă confirmând, în martie 2025, decizia judecătorilor ieșeni.
