Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o rescriere aproape integrală a regulilor după care funcționează partidele politice din România. Proiectul noii Legi a partidelor politice mută o parte importantă dintre atribuțiile deținute în prezent de instanțe către AEP, introduce reguli mai stricte pentru democrația internă și transparență și stabilește noi situații în care o formațiune poate ajunge la dizolvare.
Una dintre cele mai importante schimbări privește chiar „nașterea” unui partid. Înregistrarea nu ar mai fi făcută la Tribunalul București, ci direct la AEP. Cererile vor fi analizate de completuri formate din câte cinci angajați ai Autorității, repartizarea urmând să fie aleatorie. AEP ar trebui să decidă în cel mult 30 de zile, iar hotărârea sa va putea fi contestată la Curtea de Apel București. Tot AEP va prelua registrele partidelor și alianțelor politice.
Pentru apariția unui partid vor fi necesari cel puțin 100 de membri fondatori, iar lista va trebui să asigure reprezentarea ambelor sexe. O noutate este că fondatori și membri vor putea fi nu doar cetățenii români, ci și cetățenii altor state UE care au domiciliul sau reședința în România și drept de vot.
Proiectul cuprinde și o serie de prevederi privind modul în care sunt conduse partidele. Liderii și membrii principalelor organisme interne vor trebui aleși prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani. Interimatul unei funcții de conducere nu va putea depăși șase luni. Adunarea generală trebuie convocată cel puțin o dată la patru ani, iar fiecare partid va fi obligat să aibă comisii de arbitraj și organisme de control al gestiunii inclusiv la nivel teritorial.
- Citește și Diana Buzoianu: PSD vrea să dizolve partidele din România cu pixul președintelui AEP: „Sinistru”
Și excluderile din partid primesc reguli mai clare. Decizia va trebui luată prin vot secret, motivată și comunicată celui vizat în maximum cinci zile. Membrii vor avea drept la apărare și la contestarea sancțiunilor. Mai mult, actele și hotărârile partidului vor putea fi atacate în instanță în termen de 15 zile, fără ca parcurgerea arbitrajului intern să fie obligatorie.
Proiectul AEP introduce în legislație și sancțiuni noi. Fiecare partid va trebui să aibă site propriu și să publice statutul, programul, sediile, precum și numele și funcțiile persoanelor din conducerea centrală și din conducerile organizațiilor teritoriale. Partidele vor trebui să adopte inclusiv un cod intern de etică și integritate. Nerespectarea unor asemenea obligații poate aduce amenzi între 20.000 și 80.000 de lei.
Autoritatea se va putea autosesiza sau va putea fi sesizată pentru constatarea unor situații care conduc la dizolvarea unui partid. Proiectul definește explicit „inactivitatea”: partidul poate intra în această situație dacă nu ține nicio adunare generală timp de patru ani, nu își actualizează conducerea sau sediul timp de un an, nu depune situațiile financiare doi ani consecutiv ori nu prezintă candidați la două scrutinuri succesive organizate la termen.
Apar și fundațiile politice: fiecare partid va putea avea una singură, destinată cercetării, educației, formării și dezbaterii politice. Acestea vor putea primi inclusiv bani proveniți din subvenția de stat acordată partidului, însă nu vor putea finanța promovarea electorală.
Dacă proiectul va deveni lege în forma actuală, actualele partide vor avea șase luni pentru a-și modifica statutele și regulile interne. Cine nu o face riscă să intre chiar sub incidența prevederilor privind dizolvarea pentru inactivitate. Noua lege ar urma să intre în vigoare la trei luni după publicarea în Monitorul Oficial, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2027.
