Planul PSD de comasare a comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori ar putea schimba administrația în peste un sfert dintre comunele județului Iași. O analiză Politis.ro identifică 18 comune care sunt deja sub acest prag inclusiv după populația din acte și alte nouă care ar putea intra în aceeași categorie, în funcție de datele actualizate privind populația rezidentă. Dintre cele 27 de primării, 14 sunt conduse de social-democrați, iar 13 de liberali.
Deocamdată, acestea nu formează o listă oficială de primării care vor fi desființate. Sunt comunele pentru care pragul demografic discutat de PSD ridică problema păstrării unei primării proprii. Social-democrații lucrează la scenarii de reorganizare, iar numărul locuitorilor ar urma să fie evaluat împreună cu situația financiară, capacitatea administrației și accesul oamenilor la servicii.
Cele 18 comune aflate sub prag inclusiv după domiciliu sunt Alexandru I. Cuza, Ciohorăni, Coarnele Caprei, Costești, Cucuteni, Dobrovăț, Dolhești, Drăgușeni, Fântânele, Grozești, Hărmănești, Heleșteni, Horlești, Ipatele, Mădârjac, Românești, Roșcani și Țuțora. În acest grup, PSD are 11 primari, iar PNL șapte.
Diferența dintre locuitorii din acte și cei care trăiesc efectiv într-o comună este esențială. Populația după domiciliu îi include și pe cei care și-au păstrat adresa în buletin, deși sunt plecați de ani întregi la muncă în străinătate sau locuiesc în altă parte. Populația rezidentă urmărește, în schimb, locul în care oamenii trăiesc în mod obișnuit.
În comunele afectate de depopulare, prima cifră este, de regulă, mai mare. Prin urmare, dacă o comună nu ajunge la 3.000 de oameni nici cu locuitorii rămași doar în evidențe, există un indiciu puternic că se află sub prag și după rezidență. Nu este o regulă matematică valabilă pentru orice localitate, dar explică de ce cele 18 comune formează grupul cel mai expus în analiza Politis.ro.
PSD vrea însă să folosească tocmai populația rezidentă actualizată. „Aș vrea să ne raportăm la populația rezidentă de la INS din ultimul an, nu pe datele recensământului”, a declarat Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului.
Aici apare o problemă: seria anuală publică a INS pentru populația rezidentă coboară până la nivel de județ, fără să ofere aceeași defalcare pentru fiecare comună. Datele anuale pe localități disponibile în mod curent privesc populația după domiciliu. Pentru rezidența la nivel de comună, reperul public rămâne recensământul, ale cărui rezultate nu pot fi prezentate drept o fotografie a populației de astăzi.
Pornind de la recensământ, Politis.ro a inclus încă nouă comune în categoria celor care ar putea fi vizate: Butea, Cozmești, Gorban, Moșna, Movileni, Oțeleni, Răchiteni, Șcheia și Tansa. Trei sunt conduse de PSD și șase de PNL. Încadrarea lor depinde de populația rezidentă actualizată pe care INS o va comunica pentru această analiză. Cele nouă nu trebuie confundate cu primul grup: aici, informația nouă poate face diferența între intrarea și ieșirea de sub prag.
Comasarea ar însemna mai puține funcții de primar, viceprimar și consilier local, dar nu dispariția satelor. Pentru locuitori, întrebarea concretă este unde vor merge pentru acte și cât de accesibil va rămâne noul centru administrativ.
Benea susține că actualii primari trebuie să își încheie mandatele în 2028, iar documentul cu propunerile detaliate ar urma să fie gata în martie. Până atunci, harta celor 27 de comune arată unde s-ar putea simți reforma, nu cum vor fi trasate noile granițe. Fără datele actualizate și fără regulile finale, nu se poate stabili acum cu exactitate câte primării ieșene vor dispărea și cu cine va fi comasată fiecare comună.
O problemă mai există și la orașe: reforma administrativă prespune și retrogradarea orașelor cu o populație sub 10.000 locuitori la rangul de comună. Într-o astfel de situație, Podu Iloaiei și Târgu Frumos ar putea fi afectate, având, potrivit recesământului, o populație sub prag, dar puțin peste prag la indicatorul INS privind populația după domiciliu.
