Nicușor Dan a vrut să explice deciziile ultimelor luni, dar a plecat din conferința de presă cu o controversă în plus: interzicerea unui jurnalist la întâlnirile sale cu presa pe toată durata mandatului. O premieră în istoria post-decembristă a țării: nici un alt președinte nu a mai dispus o astfel de măsură.
După două ore și jumătate cu răspunsuri ocolitoare și subiecte lăsate în aer, președintele este criticat dur în spațiul public atât pentru ceea ce nu a explicat, cât și pentru felul a tratat întrebările care nu i-au fost pe plac.
Un alt episod controversat: un jurnalist a fost nevoit să-i explice președintelui că SPP este un serviciu secret și nu unul de pază, așa cum a pretins Nicușor Dan. Din toată conferința, singura știre concretă a rămas că președintele s-a mutat recent într-o locuință de protocol a statului. Dar nu a vrut să devăluie care locuință, invocând motive de securitate, cu toate că locul unde stă președintele nu este și nici nu a fost vreodată, cel puțin după ’89, un secret de stat.
Cel mai tensionat moment l-a avut în centru pe Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media. Jurnalistul întrebase despre procurorul general Cristina Chiriac și votul acesteia împotriva sesizării Inspecției Judiciare într-o speță care o privea chiar pe ea. În locul unei explicații despre justiție, ziaristul a primit o interdicție: „Dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări”. Președintele a invocat injuriile adresate anterior de jurnalist și a dezvăluit că ceruse deja restricționarea accesului, dar angajații săi nu respectaseră dispoziția.
Reacțiile au venit imediat. Alianța „A Patra Putere” a calificat măsura drept inacceptabilă: „Întrebările jurnaliştilor nu pot fi interzise sau cenzurate în funcţie de supărările personale ale unui şef de stat”. Redacția Snoop a cerut retragerea deciziei, avertizând asupra unui precedent autoritar. Fostul judecător Cristi Danileț i-a reproșat președintelui că transformă nemulțumirea personală într-o mustrare publică pentru un jurnalist.
Interdicția a încheiat o seară în care disponibilitatea lui Nicușor Dan de a vorbi nu a însemnat, de fiecare dată, și disponibilitatea de a lămuri. Întrebat cine îi promisese voturile pentru guvernul Adrian Veștea, Nicușor Dan a refuzat să dezvăluie discuțiile cu liderii politici, motivând că nu are acordul lor. Asta după ce explicase imposibilitatea unei guvernări PNL-USR prin lipsa majorității. Analiza Deutsche Welle a remarcat contradicția dintre acest argument și propriile nominalizări de premieri fără o majoritate asigurată. În logica președintelui, 30% (PNL-USR) este mai mic decât 50% (majoritatea necesară în Parlament), dar 23% (guvernul dominat de PSD) este mai mare decât 50%.
Nici întrebările despre șeful SPP, Lucian Pahonțu, nu au primit explicații consistente. Prezența acestuia la o cină cu politicieni și reprezentanți ai Bisericii nu i s-a părut relevantă președintelui. În privința problemelor semnalate în declarațiile de avere ale șefului SPP, răspunsul a fost: „Sunt sigur că vă va răspunde, pentru că sigur l-ați întrebat”, cu toate că jurnalistul i-a prezentat în mai multe rânduri răspunsurile trunchiate oferite deja de Pahonțu către redacție.
Cristian Tudor Popescu a rezumat prestația prin formula „non-răspunsuri”, acuzându-l pe președinte că încearcă să recupereze alegători dezamăgiți fără să clarifice problemele ridicate. „Nu a lămurit nimic domnul președinte”, a spus gazetarul la B1 TV. Nicușor Dan și-a apărat însă deciziile prin nevoia de stabilitate și păstrarea direcției occidentale.
În mediul online, numeroși jurnaliști cu experiență pe Palatul Cotroceni au catalogat prestația lui Nicușor Dan drept cea mai dezastruoasă conferință de presă susținută de un președinte al României după 1989.
