Curtea de Apel Suceava a respins ca inadmisibilă acțiunea prin care fosta judecătoare din Botoșani Lăcrămioara Axinte, cunoscută în ultimii ani pentru pozițiile sale suveraniste, cerea desecretizarea stenogramei ședinței CSAT din 28 noiembrie 2024, convocată între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale anulate ulterior de Curtea Constituțională. În proces a intervenit, de partea reclamantei, și partidul AUR.
Sentința a fost pronunțată pe 15 iulie 2026 și nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Prin acțiunea depusă în instanță, Axinte a solicitat obligarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării să desecretizeze stenograma ședinței din 28 noiembrie 2024 și să publice documentele declasificate pe site-ul Administrației Prezidențiale. Fosta magistrată a susținut că secretizarea documentului ar fi urmărit „ascunderea încălcării legii” și că deciziile luate în acea perioadă au condus la încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor și la anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Citește și: Primar de la AUR, găsit spânzurat în podul locuinței
În motivarea cererii, reclamanta a afirmat că CSAT nu avea atribuții privind organizarea sau verificarea legalității procesului electoral și a susținut că ședința din 28 noiembrie 2024 ar fi stat la baza declasificării unor documente folosite ulterior în procedura care a dus la anularea scrutinului.
În același dosar, AUR a formulat o cerere de intervenție accesorie în sprijinul reclamantei. Partidul a argumentat că are un interes direct în cauză, întrucât a participat la alegerile prezidențiale din 2024, iar soluția instanței privind caracterul clasificat al stenogramei poate avea consecințe asupra modului în care sunt evaluate actele autorităților în context electoral.
Judecătorii nu au analizat însă fondul acestor susțineri. Curtea de Apel Suceava a admis excepția inadmisibilității invocată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării și a respins acțiunea fără a intra în dezbaterea solicitării de desecretizare a documentului. Totodată, instanța a respins și excepția privind lipsa dovezii calității de reprezentant a semnatarilor întâmpinării CSAT, invocată de reclamantă.
Dosarul a fost deschis în noiembrie 2025, după ce Lăcrămioara Axinte a contestat refuzul CSAT de a declasifica stenograma ședinței din 28 noiembrie 2024. Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Suceava poate fi atacată cu recurs. Axinte a anunțat pe pagina sa de Facebook că a contestat decizia la ÎCCJ.
Citește și: Sondaj: Peste 91% dintre simpatizanții USR au încredere în vaccin, sub 50% dintre cei ai AUR
Fostă judecătoare și vicepreședintă a Tribunalului Botoșani, Lăcrămioara Axinte a devenit una dintre vocile mișcării suveraniste după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Ea le-a explicat românilor, pe site-ul „Turul 2 Înapoi”, cum să atace în instanță decizia Curții Constituționale de anulare a scrutinului.
Pensionată din magistratură în 2022, Axinte a dat ulterior în judecată Înalta Curte de Casație și Justiție, cerând recalcularea pensiei de serviciu și plata dobânzilor, susținând că a fost prejudiciată cu aproximativ 1.000 de lei. Potrivit datelor din dosar, pensia sa de serviciu este calculată la 80% dintr-un venit de 36.507 lei, adică aproximativ 6000 de euro pe lună.
Parcursul său educațional este unul mai puțin obișnuit. După ce a absolvit Liceul Sanitar din Botoșani la începutul anilor ’80, Lăcrămioara Axinte a urmat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași abia în perioada 1991-1996. A absolvit instituția privată cu o medie modestă, 8,35, după examenul de licență.
