România se află de șase săptămâni într-o criză guvernamentală, după căderea cabinetului Bolojan, iar Nicușor Dan a fost nevoit, vineri, la Bruxelles, să răspundă unui val de critici venite mai cu seamă din partea electoratului care l-a susținut la prezidențiale. Acuzația principală: o apropiere tot mai vizibilă de PSD și „sistem”, dar și desemnarea ulterioară a lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.
Președintele a respins ferm ideea că ar juca un joc politic de partid, subliniind că un astfel de demers nu face parte din mandatul său. El a explicat că prioritățile sale rămân menținerea direcției pro-occidentale a țării și evitarea unei căderi economice bruște, iar pe acest fond a încercat inițial varianta Tomac, convins fiind, pe baza discuțiilor repetate cu partidele, că aceasta va trece în Parlament. „Am avut niște surprize”, a precizat președintele.
Guvernul Bolojan nu trebuia să cadă
Într-un moment de claritate mai rar întâlnit în declarațiile sale din ultima perioadă, Nicușor Dan a afirmat explicit că guvernul condus de Ilie Bolojan nu ar fi trebuit să cadă. Președintele a evitat însă să intre în polemica privind responsabilitatea politică a acestui eșec, motivând că fiecare actor din spațiul public are propria interpretare asupra cauzelor căderii executivului. El a insistat că, în cele șase săptămâni scurse de atunci, niciun partid nu a reușit să propună o variantă de majoritate parlamentară, iar soluția Veștea a fost aleasă tocmai pentru a debloca această situație și a permite guvernului să funcționeze cu puteri depline.
Apărare indirectă pentru Dominic Fritz
Întrebat despre decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a fost găsit în conflict de interese – decizie ce îi interzice acestuia candidatura la o funcție aleasă până în 2030 – Nicușor Dan a evitat să comenteze direct hotărârea judecătorească, însă a ridicat o întrebare incomodă la adresa Agenției Naționale de Integritate. Șeful statului s-a întrebat retoric dacă rolul ANI este să identifice persoane care se îmbogățesc abuzând de funcția publică sau, dimpotrivă, să vâneze erori de procedură în actele oficialilor. A sugerat, fără să numească explicit cazul Fritz, că ar trebui analizate mai degrabă „mașinile cu care circulă funcționarii din jurul primăriilor de reședință de județ și al Capitalei”, lăsând să se înțeleagă că sancțiunile prevăzute de legislația privind integritatea ar putea fi disproporționate față de gravitatea reală a faptelor.
Criza din PNL, minimalizată
Președintele a comentat și decizia Tribunalului Ilfov, care a suspendat hotărârile Biroului Politic Național al PNL legate de organizarea congresului și de poziția partidului față de guvernul Veștea – decizie obținută în instanță de un grup de 16 liberali, printre care Andrei Baciu, Alina Gorghiu și Mihail Veștea. Nicușor Dan a considerat că reacțiile „apocaliptice” din spațiul public față de această hotărâre sunt exagerate, catalogând efectele practice ale deciziei drept nesemnificative. A adăugat, cu o notă de ironie, că practica excluderii membrilor incomozi nu este o noutate în cei 35 de ani de democrație românească.
Calitățile lui Veștea și „justiția de la televizor”
Întrebat de ce l-a desemnat pe Adrian Veștea drept premier, președintele a enumerat experiența acestuia în gestionarea bugetelor și a fondurilor europene, precum și capacitatea sa de a naviga în mediul politic fără a genera crize, amintind și de succesele electorale repetate ale acestuia.
În fine, referitor la dosarul de la DNA care îl vizează pe primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, Nicușor Dan a salutat dispariția practicii scurgerii stenogramelor din dosarele penale înainte ca procurorii să finalizeze rechizitoriul, considerând acest fapt un progres real adus de noua conducere a parchetelor, fără să comenteze însă elementele de fond ale cazului.
