Deși liderii politici se acuză reciproc de alianțe ascunse și majorități parlamentare alternative, voturile din Parlament arată un grad ridicat de consens între principalele partide.
Potrivit unei analize realizate de News.ro, în luna care a urmat moțiunii de cenzură din 5 mai, prin care a fost demis guvernul Bolojan, PSD, PNL și USR au avut aceeași opțiune de vot la 69 dintre cele 75 de proiecte legislative aflate la vot final în Camera Deputaților, adică în 92% dintre cazuri.
Mai mult, în 48 de situații (64%), toate cele patru formațiuni parlamentare majore – PSD, AUR, PNL și USR – au votat identic.
Citește și: Stenograme | Cum au negociat politicienii achiziția unui spital din centrul Iașului
Situația este similară și la Senat. Din 60 de inițiative legislative aflate la vot final, 40 au fost susținute sau respinse în același mod de PSD, PNL și USR, iar în 14 cazuri și AUR a avut aceeași poziție.
Consens după căderea Guvernului
Imediat după adoptarea moțiunii de cenzură, consensul parlamentar a fost aproape total. Pe 6 mai, toate cele patru partide au votat la fel cele 10 proiecte aflate pe ordinea de zi. Același lucru s-a întâmplat și o săptămână mai târziu, pe 13 mai.
Primele diferențe au apărut la proiecte privind modificarea Codului fiscal. În unele cazuri, PSD și AUR au votat împreună, în timp ce PNL și USR s-au opus sau s-au abținut. În alte situații, PSD, PNL și USR au format o majoritate comună, iar AUR a avut o poziție diferită.
Analiza arată că au existat practic toate combinațiile politice posibile la vot. De exemplu, PSD și PNL au susținut unele proiecte contestate de AUR și USR, în timp ce la alte inițiative PSD și AUR au votat împreună împotriva PNL și USR. Au existat și proiecte susținute de toate partidele, cu excepția USR sau, dimpotrivă, doar de AUR și USR.
Disputa privind presupusa majoritate PSD-AUR
Datele vin în contextul unor acuzații lansate recent de lideri ai USR și PNL privind existența unei majorități funcționale PSD-AUR.
Președintele USR, Dominic Fritz, afirma la începutul lunii iunie că PSD „demonstrează zi de zi în Parlament că există o altă majoritate funcțională cu extremiștii”. La rândul său, președintele Senatului, Mircea Abrudean, susținea că „parteneriatul PSD-AUR funcționează în Parlament”.
Reacțiile au fost generate de alegerea noii conduceri a Institutului Cultural Român, unde PSD a obținut funcția de președinte, iar AUR pe cea de vicepreședinte.
Citește și: SURSE De ce a clasat DNA dosarul „Zoiosu” la trei ani de la preluarea de la DIICOT
PSD a respins însă constant ideea unei alianțe cu AUR. Încă din aprilie, Sorin Grindeanu declara că partidul nu va forma o majoritate parlamentară împreună cu formațiunea condusă de George Simion.
Explicațiile liderilor de grup
Reprezentanții partidelor susțin că nivelul ridicat de consens este explicabil prin natura proiectelor aflate la vot.
Liderul deputaților PSD, Ștefan-Ovidiu Popa, spune că multe dintre inițiative au fost elaborate în perioada fostei coaliții și conțin idei susținute de mai multe partide.
Din partea AUR, Mihai-Adrian Enache afirmă că formațiunea votează în funcție de conținutul proiectelor, nu de autorii acestora, și că nu există nicio problemă în a susține inițiative considerate benefice.
Gabriel Andronache, liderul deputaților PNL, explică faptul că majoritatea proiectelor discutate au fost ordonanțe emise în timpul guvernelor susținute de liberali și PSD, motiv pentru care ambele partide le-au votat.
Și USR invocă același argument. Lidera deputaților USR, Diana Stoica, afirmă că partidul susține proiectele pe care le consideră utile, indiferent de inițiator. Totuși, ea continuă să susțină că există semne ale unei apropieri între PSD și AUR, invocând votul la moțiunea de cenzură și alte inițiative legislative.
Analiza arată însă că, în ultima lună, colaborarea la vot a fost regula, nu excepția, iar principalele partide parlamentare au avut poziții comune în majoritatea proiectelor aflate pe agenda legislativă.
