Referatul prin care anchetatorii au cerut arestarea lui Alexandru Toader descrie un mediu universitar în care autoritatea profesorului și influența atribuită familiei sale ar fi descurajat reclamarea presupuselor abuzuri. În același timp, studentele se temeau că un refuz la avansurile sexuale le-ar putea costa examenele, iar o cercetare de etică a rămas fără soluție până în ziua de astăzi.
Fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, printr-o decizie a Curții de Apel Iași care poate fi contestată. Dosarul cuprinde acuzații de viol în formă continuată, agresiune sexuală, tentativă de agresiune sexuală și folosire abuzivă a funcției în scop sexual.
„Oricum nu m-aș răzbuna eu, se mai găsește cine s-o facă”
Dincolo de episoadele pentru care au fost formulate acuzații, procurorii analizează mărturii despre comportamentul profesorului la cursuri și despre teama studentelor de consecințe academice.
O martoră a declarat că Alexandru Toader le-ar fi spus, la cel puțin două-trei cursuri, că „află tot” și că „are oamenii lui de la care află”. Un alt student a relatat că profesorul ar fi asociat comentariile făcute despre el în timpul semestrului cu perspectiva examinării în sesiune.
O studentă a povestit că ar fi fost contactată pentru a spune dacă o colegă mai vorbea despre profesor și ce anume afirma. Martora a redat aproximativ următoarea formulare: „Oricum nu m-aș răzbuna eu, se mai găsește cine s-o facă, urmează anul 3…”. În referat, această afirmație este pusă în legătură cu examenul pe care studentele urmau să îl susțină cu tatăl inculpatului.
Procurorii subliniază însă că relatările despre influența atribuită familiei nu dovedesc un sprijin efectiv acordat de Tudorel Toader faptelor cercetate. Relevanța lor privește presiunea resimțită de studente și dificultatea de a reclama conduita profesorului.
Examene, invitații private și mesaje șterse
Anchetatorii descriu un presupus tipar: discuțiile despre lucrări, restanțe, promovare sau îndrumare juridică ar fi fost folosite pentru inițierea unor contacte personale. Comunicarea s-ar fi mutat apoi pe aplicații de mesagerie, cu solicitări de discreție și de ștergere a conversațiilor.
„În multe din situațiile descrise în cuprinsul prezentului referat, inculpatul a abordat studente aflate înainte de evaluare ori într-o situație școlară nesigură”, arată procurorii.
Aceștia invocă timiditatea, anxietatea și „dificultatea de a se opune unei persoane de care depindea evaluarea universitară”. Într-unul dintre cazuri, studenta care reclamă două episoade de viol a renunțat ulterior la Facultatea de Drept. Potrivit anchetatorilor, aceasta considera retragerea singura modalitate de a întrerupe contactele cu profesorul.
- Citește și Cum se apără primarul în dosarul „Păcura”: combustibil degradat, iar plata ar fi fost impusă
Aproape un an de cercetare etică, fără o soluție în actele transmise
Referatul ridică întrebări și despre răspunsul universității. Comisia de etică s-a autosesizat la 24 noiembrie 2025, au urmat audieri și solicitări de informații, dar documentația comunicată procurorilor nu cuprindea o hotărâre de soluționare. Inclusiv Alexandru Toader, prin avocat, ceruse în mai 2026 informații despre stadiul procedurii.
„Absența unei soluții instituționale, în contextul astfel descris, arată că încă subzistă incertitudinea privind protecția de care studentele pot beneficia”, consemnează procurorii.
La momentul formulării propunerii, anchetatorii arătau că profesorul continua activitatea didactică. Repetarea presupuselor fapte, în anii 2022, 2024 și 2025, și menținerea accesului la studente sunt argumente invocate pentru arestare.
O parte dintre episoade s-ar fi petrecut chiar în biroul universitar. Potrivit procurorilor, folosirea acestui spațiu întărea percepția tinerelor că profesorul beneficia de protecție în instituție și că o reclamație le-ar putea afecta studiile.
Alexandru Toader și-a exercitat dreptul la tăcere, atât ca suspect, cât și ca inculpat, fiind asistat de avocați, inclusiv de tatăl său, potrivit referatului.
