Rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), Dan Cașcaval — totodată senator PSD — a ajuns în centrul unei controverse după ce le-a transmis colegilor de partid că 220 de studenți ai universității pe care o conduce s-ar fi înscris în PSD. Informația a apărut sub forma unui mesaj într-un grup intern de comunicare al PSD Iași și a devenit publică în urma unei capturi de ecran care a circulat rapid în spațiul online, declanșând o reacție în lanț ce a urcat până la nivelul Ministerului Educației și Cercetării.
Cașcaval a confirmat ulterior autenticitatea mesajului, insistând însă că nu ar fi încălcat nicio prevedere legală. Dincolo de această poziție, o lectură atentă a Codului de etică și deontologie universitară al TUIASI — document pe care chiar el l-a avizat în noiembrie 2025 — sugerează că situația nu este chiar atât de simplă pe cât pare la prima vedere.
Codul pe care l-a avizat chiar el
Un detaliu care complică serios discuția este tocmai faptul că rectorul a semnat și avizat personal forma în vigoare a Codului de etică al universității, documentul care stabilește regulile privind conduita în mediul academic. Cu alte cuvinte, regulile existau, au fost asumate instituțional sub semnătura sa, iar ulterior interpretarea lor devine parte din propria sa responsabilitate administrativă.
Codul este destul de clar în privința raportului dintre universitate și politică. Articolul 40 stabilește că „spațiul universitar este apolitic”, precizând că opțiunile politice nu pot fi impuse altora prin abuz de putere sau autoritate. Articolul 81 interzice explicit prozelitismul politic, ideologic și religios în incinta universității, iar Articolul 90 îl include printre activitățile interzise în cadrul TUIASI. Mai departe, Articolul 77 merge și mai în profunzime, interzicând folosirea poziției universitare pentru influențarea conștiinței sau a raționamentelor studenților.
În acest context, faptul că rectorul ocupă vârful ierarhiei instituționale devine relevant: chiar dacă discuțiile au loc în afara campusului, relația de autoritate nu dispare automat.
Și formularea mesajului ridică, la rândul ei, întrebări. Referirea la „studenții din universitatea noastră” și la „partidul nostru” creează, cel puțin la nivel de percepție, o suprapunere între instituția academică și organizația politică — exact tipul de confuzie pe care codul de etică pare să încerce să o evite.
De ce a ajuns cazul direct la Minister
Situația a escaladat rapid la nivel instituțional. Ministerul Educației și Cercetării a solicitat punctul de vedere al Comisiei Naționale de Etică a Managementului Universitar (CNEMU), potrivit unui răspuns transmis la solicitarea site-ului Edupedu.ro.
În argumentația Ministerului apare Legea învățământului superior nr. 199/2023, care consacră autonomia universitară, dar o corelează în același timp cu principiul răspunderii publice și cu interdicția ingerințelor politice în mediul academic.
În paralel, nu există informații publice privind o sesizare sau o autosesizare a comisiei de etică de la nivelul TUIASI. Iar această absență nu trece neobservată, mai ales în contextul reglementărilor interne. Conform Articolului 85 din Codul de etică al universității, comisia locală este propusă de Consiliul de Administrație, avizată de Senatul universitar și aprobată prin decizia rectorului. Practic, arhitectura instituțională face ca persoana aflată în fruntea universității să aibă un rol decisiv în funcționarea structurii care, teoretic, ar trebui să evalueze și conduita conducerii.
În acest cadru, nu e greu de înțeles de ce o eventuală evaluare internă ar fi fost percepută ca vulnerabilă din punct de vedere al independenței. De aici și alegerea Ministerului de a duce analiza la un nivel superior, care nu depinde direct de mecanismele interne ale universității.
Care sunt sancțiunile
Dacă CNEMU sau comisia de etică a TUIASI ar ajunge la concluzia că au fost încălcate normele deontologice, Codul de etică prevede o gamă de sancțiuni pentru personalul cu funcții de conducere. Potrivit Articolului 97, acestea variază de la avertisment scris până la destituirea din funcție și suspendarea dreptului de a ocupa funcții de conducere pentru o perioadă de până la cinci ani.
Citește și: Risc academic: UTI ar putea produce mai mulți pesediști decât ingineri
La nivel instituțional, Articolul 99 deschide și alte scenarii: Ministerul Educației poate solicita, în funcție de gravitatea situației, eliberarea din funcție a rectorului după consultarea Senatului universitar sau poate dispune o evaluare externă a calității realizată de ARACIS.
