Primarul Iașului, Mihai Chirica, a fost audiat miercuri la sediul DNA, într-un dosar ce vizează gestionarea rezervelor de stat de păcură din depozitele CET Iași. Întrebat de jurnaliști în ce calitate a fost audiat, la ieșirea din sediul DNA, Chirica a răspuns: „În calitate de primar”. Edilul a precizat că este vorba despre o „dilemă” legată de rezerva de stat și că a oferit toate informațiile solicitate de procurori.
„Înțeleg că este o dilemă referitor la rezerva de stat de păcură și am fost întrebat dacă avem o evidență a acestei rezerve. Avem doar ce ni s-a pus la dispoziție de către ANRSPS (…). Urmează ca prin expertize, pe care noi, din fericire, le-am făcut și știm care este traseul păcurii, să se lămurească și dumnealor”, a declarat Mihai Chirica.
El a explicat că ancheta DNA este în desfășurare și că au mai fost audiați și angajați ai primăriei, inclusiv din contabilitate.
„Este o unitate militară care gestionează rezerva de stat. Suspiciunea era legată de faptul că noi am plătit o factură către Rezervele de Stat și de fapt nu trebuia să le-o plătim. Dar noi suntem obligați (…), nu este o tranzacție comercială. Unitatea militară este cu regim special, face parte din CSAT. Ea se plătește pur și simplu. Noi nu am achiziționat nimic, doar am avut tranzacții pe rezerva de stat în 2022. Discuția a devenit tensionată (…). I-am dat în judecată la București (…). Noi considerăm că avem dreptate și deținem documentele care atestă asta”, a mai spus primarul, potrivit news.ro.
Surse din anchetă susțin că este vorba despre câteva sute de tone de păcură din stocurile CET Iași care ar fi dispărut în urmă cu câțiva ani.
Cu o zi înainte, marți, 21 aprilie, Mihai Chirica a fost achitat în primă instanță în dosarul „Flux”, alături de fostul viceprimar Gabriel Harabagiu și fostul arhitect-șef Anca Brândușescu.
Singura condamnare cu executare a fost pentru Mariana Popa, fostă angajată la Oficiul de Cadastru, care a primit trei ani de închisoare pentru înregistrarea cărții funciare a blocului construit de Tudor Cheșcu. Acesta din urmă a fost condamnat la trei ani cu suspendare, iar firma sa a primit o amendă penală de 500.000 de lei pentru complicitate la abuz în serviciu.
În esență, instanța a exonerat aproape întregul palier decizional din Primărie, într-un dosar privind modul în care administrația locală a avizat și a tolerat una dintre cele mai controversate dezvoltări imobiliare din Iași.
