Directorul general al INSCOP Research, Remus Ștefureac, susține că, deși în luna mai 2026 un procent de 41% dintre români vedeau în alegerile anticipate o soluție pentru depășirea crizei politice, după două luni de blocaje și dezbateri este foarte probabil ca percepția publică să se fi schimbat. În opinia sa, anticipatele nu garantează rezolvarea crizei, deoarece fragmentarea actuală a Parlamentului s-ar menține.
Într-o postare publicată marți pe Facebook, Ștefureac a reamintit rezultatele unui sondaj realizat în luna mai, potrivit căruia 41% dintre români considerau că alegerile anticipate reprezintă soluția pentru depășirea impasului politic. La nivelul electoratelor, această opinie era împărtășită de 26% dintre votanții PSD, 25% dintre cei ai PNL, 39% dintre susținătorii USR și 63% dintre alegătorii AUR. El apreciază că, după două luni marcate de blocaje și de o nuanțare a discursului politic pe această temă, este foarte posibil ca aceste percepții să se fi modificat.
- Citește și Singura concluzie după o nouă rundă de negocieri la Cotroceni? Anticipatele încep să prindă contur
Șeful INSCOP afirmă că nu există certitudinea că organizarea alegerilor anticipate ar debloca actuala situație politică. „Poate că alegerile anticipate ar putea duce la o deblocare a situației. Poate că nu, așa cum au demonstrat-o în mod repetat bulgarii”, a transmis acesta, subliniind că un lucru este însă cert: fragmentarea reprezentării parlamentare se va păstra, cu toate efectele pe care le are asupra capacității de a forma o majoritate, în contextul dispariției compromisului politic.
În ceea ce privește un eventual scrutin organizat duminica viitoare, Remus Ștefureac estimează că AUR și-ar dubla scorul electoral, PNL ar înregistra o creștere, în timp ce PSD, USR și UDMR ar stagna, în cel mai bun caz. Totodată, el apreciază că SOS România și POT ar putea dispărea din Parlament.
Declarațiile lui Remus Ștefureac vin în contextul în care tot mai mulți lideri politici discută despre posibilitatea organizării de alegeri parlamentare anticipate.
Președintele Nicușor Dan a declarat că nu exclude acest scenariu, însă a precizat că nu și-l dorește și că îl consideră puțin probabil în prezent, întrucât rezultatul nu ar schimba semnificativ actuala componență a Parlamentului.
La rândul său, președintele PNL și premierul interimar, Ilie Bolojan, consideră că anticipatele ar putea reprezenta o soluție dacă partidele politice nu vor găsi „înțelepciunea și responsabilitatea” necesare pentru învestirea unui nou guvern.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat luni că nu poate exclude niciodată acest scenariu, precizând că varianta alegerilor anticipate rămâne pe masă și că, dacă s-ar ajunge în această situație, scrutinul ar putea avea loc în toamna acestui an.
Și președintele UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că subiectul anticipatelor a fost discutat la consultările de la Palatul Cotroceni. El a avertizat însă că, potrivit evaluărilor sale, AUR ar deveni primul partid în Parlament și ar fi dificil de evitat acordarea șansei de a forma guvernul.
Președintele USR, Dominic Fritz, consideră că există șanse zero ca până la finalul lunii iulie să fie format un nou guvern, întrucât nu există o majoritate parlamentară. În opinia sa, alegerile anticipate reprezintă soluția pentru depășirea actualului blocaj politic.
De aceeași părere este și liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, care a declarat marți că organizarea alegerilor anticipate este singura modalitate rațională și democratică de ieșire din actuala criză politică. Acesta a susținut că votarea unui guvern minoritar ar însemna validarea unui comportament pe care îl consideră profund nedemocratic din partea președintelui Nicușor Dan.
- Citește și Consultări Cotroceni – „PNL este rupt definitiv de PSD”, spune liderul liberalilor ieșeni
În același context, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a subliniat marți că alegerile parlamentare anticipate nu reprezintă o excepție în Europa, amintind că în ultimii cinci ani acestea au fost organizate în 10 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
