După demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, procedura de formare a unui nou executiv este reglementată de Constituția României, în special prin articolele 110, 85 și 103.
Odată adoptată moțiunea cu votul majorității parlamentarilor, Guvernul este considerat demis. Premierul și miniștrii rămân în funcție cu atribuții limitate, exclusiv pentru administrarea treburilor curente, până la depunerea jurământului de către un nou cabinet. În această perioadă, Executivul nu poate promova ordonanțe sau inițiative legislative noi.
În continuare, Nicușor Dan are rolul central în declanșarea procedurii de formare a noului Guvern. Șeful statului convoacă partidele parlamentare la consultări, în contextul în care niciun partid nu deține majoritatea absolută în legislativ.
După aceste discuții, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta are responsabilitatea de a negocia o majoritate parlamentară, de a propune lista miniștrilor și de a elabora programul de guvernare. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale, o persoană demisă prin moțiune de cenzură nu poate fi desemnată din nou pentru funcția de premier.
Candidatul desemnat trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului în termen de 10 zile. Votul are loc în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, iar învestirea Guvernului necesită majoritatea voturilor parlamentarilor.
În situația în care prima propunere este respinsă, președintele poate face o a doua desemnare. Constituția prevede că Parlamentul poate fi dizolvat dacă, în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, sunt respinse cel puțin două propuneri de Guvern.
- Citește și Guvernele postdecembriste demise prin moţiuni de cenzură: cine a fost cel mai longeviv premier
Într-o declarație de presă, președintele Nicușor Dan a exclus scenariul alegerilor anticipate, subliniind că România va avea „într-un termen rezonabil” un „guvern pro-occidental”.
