O dronă de tip Geran-2, de proveniență rusească, s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri peste un bloc de locuințe de pe Calea Brăilei din Galați, provocând o explozie puternică și un incendiu la ultimul etaj al clădirii. Incidentul este considerat cel mai grav eveniment produs pe teritoriul României de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, întreaga încărcătură explozivă a dronei a detonat în momentul impactului. Un apartament a fost distrus, iar două persoane au fost rănite ușor și transportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Galați.
Cele două victime sunt locatarii apartamentului avariat. Reprezentanții ISU Galați au precizat că oamenii au suferit arsuri minore în timp ce traversau holul afectat de incendiu pentru a se evacua. Alte zeci de locatari au fost evacuați preventiv.
Locuitorii din zonă au relatat că înaintea exploziei au auzit un zgomot puternic de motoare de avion și apoi bâzâitul specific unei drone care se apropia rapid de bloc. Impactul s-a produs la ora 1:57, la doar câteva minute după transmiterea mesajului RO-Alert.
Citește și: Raport – Țările europene din NATO, superioare militar Rusiei și fără ajutorul SUA
Martorii spun că drona s-a înfipt în structura casei liftului de la ultimul etaj, fapt care ar fi redus amploarea tragediei. Dacă aparatul ar fi continuat traiectoria, exista riscul să lovească direct apartamentele sau casele din apropiere.
Zona din jurul blocului a fost complet izolată de autorități pentru cercetări. Specialiști ai MApN, MAI și SRI au început expertize tehnice pentru recuperarea fragmentelor și stabilirea exactă a traiectoriei dronei.
Președintele României, Nicușor Dan, a convocat de urgență ședința CSAT și a declarat că întreaga responsabilitate pentru incident aparține Federației Ruse. El a calificat evenimentul drept „cel mai grav incident care a afectat teritoriul național de la începutul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”.
Șeful statului a anunțat că România va adopta măsuri proporționale în raport cu Rusia, va informa oficial Consiliul de Securitate al ONU și a solicitat aliaților NATO capabilități antidrone suplimentare pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic.
Potrivit președintelui, două avioane F-16 și un elicopter IAR-330 SOCAT au urmărit drona după intrarea acesteia în spațiul aerian românesc. Totuși, ținta nu a fost doborâtă deoarece exista riscul producerii de victime și distrugeri la sol.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitor al comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, a explicat că România are limitări legale privind utilizarea armelor în apropierea spațiului aerian ucrainean. Armata nu poate lansa proiectile care ar putea ajunge pe teritoriul unei țări vecine.
Oficialul militar a precizat că timpul disponibil pentru reacție a fost foarte scurt, aproximativ patru minute, perioadă insuficientă pentru toate etapele necesare: detectare, identificare, clasificare, luarea deciziei și angajarea țintei.
Gheorghe Maxim a comparat situația cu incidentul recent din Estonia, unde militarii români au doborât o dronă după ce aceasta a rămas 26 de minute în zona de supraveghere radar. În acel caz, avionul a urmărit ținta timp de 22 de minute și a tras dintr-o poziție aflată sub dronă, pentru a evita riscurile la sol.
Generalul a explicat că dronele care intră în spațiul aerian românesc evoluează la altitudini foarte mici și pentru perioade scurte, având și o amprentă radar redusă, ceea ce îngreunează detectarea și neutralizarea lor.
MApN a anunțat că în zona Galațiului există sisteme de apărare antiaeriană și radare suplimentare dislocate după incidentele anterioare. Totuși, traseul dronei nu a intrat în raza de angajare a sistemelor aflate la sol.
Oficialii Armatei au mai explicat că sistemele antiaeriene nu pot fi amplasate oriunde pe teritoriul național în timp de pace. Instalarea acestora necesită acordul proprietarilor terenurilor și al autorităților locale.
Citește și: Volodimir Zelenski consideră nedreaptă propunerea de aderare „fără voce” a Ucrainei la UE
Aflat la Chișinău, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că România a cerut NATO tehnică militară suplimentară pentru detectarea dronelor care zboară la joasă altitudine și sisteme antiaeriene mai eficiente împotriva acestui tip de amenințări.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat că Franța va cere explicații ambasadorului Rusiei după incidentul din Galați și a avertizat că NATO dispune de multiple opțiuni de răspuns dacă securitatea unui stat membru este pusă în pericol.
Fostul premier rus și opozant al Kremlinului, Mihail Kasianov, a comentat că prin astfel de atacuri cu drone „Putin testează articolul 5 al NATO”.
