Majoritatea românilor ar vota împotriva demiterii președintelui Nicușor Dan în cazul organizării unui referendum, potrivit unei cercetări sociologice publicate luni.
Dacă duminica viitoare ar avea loc referendumul, 50,7% dintre respondenți ar vota împotriva demiterii, iar 44% ar susține demersul. Un procent de 5,4% nu știu sau nu au răspuns. Eliminând indecișii, rezultă că 53,1% dintre români s-ar opune demiterii, în timp ce 46,9% ar vota pentru.
- Citește și Primul sondaj INSCOP după moțiunea de cenzură: PNL urcă pe locul doi, PSD coboară pe trei
Datele arată diferențe semnificative între categorii de electorat. Ar vota în proporții mai mari pentru demitere votanții AUR (77%), persoanele cu educație primară (63%), locuitorii din mediul rural (55%) și utilizatorii TikTok (59%). În schimb, împotriva demiterii s-ar pronunța mai ales votanții PNL (86%), USR (86%) și PSD (59%), persoanele de peste 60 de ani (59%), cei cu studii superioare (73%), locuitorii din București (68%) și din marile orașe (61%).
Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, susține că un astfel de referendum ar amplifica tensiunile și ar consolida susținerea pentru președinte în rândul electoratului care l-a votat anterior. Potrivit acestuia, contextul electoral tensionat din 2024–2025 și riscurile percepute determină o reticență largă față de un demers care ar putea accentua instabilitatea politică și costurile economice.
- Citește și Liberalii pro-Bolojan își freacă mâinile de bucurie – Ce arată sondajele discutate în culise
În paralel, un alt sondaj INSCOP arată că 7 din 10 români sunt nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan, proporție similară și în cazul premierului interimar Ilie Bolojan.
Datele cercetării indică și principalele preocupări ale populației. Corupția este considerată cea mai mare problemă a României de 27,8% dintre respondenți, urmată de lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%), instabilitatea politică (13,4%) și inflația (10,7%).
Corupția, principala problemă
În ceea ce privește prioritățile pentru următoarele șase luni, 48,2% dintre români cer creșterea salariilor și pensiilor, 33,7% reducerea taxelor, iar 26,1% atragerea fondurilor europene.
Ștefureac subliniază că aceste rezultate reflectă un electorat divizat între nevoia de „curățenie” morală și dorința de protecție economică, tendință care favorizează discursurile populiste. Totodată, diferențele între votanții partidelor indică existența unor „Românii” socio-culturale distincte, cu priorități și așteptări diferite.
Sondajul a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (CATI), având o marjă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
