Un sondaj INSCOP, publicat joi, privind relația României cu Republica Moldova scoate la iveală un paradox politic: electoratul AUR este cel mai sceptic în privința unirii și cel mai înclinat să creadă că moldovenii formează un popor separat. Datele cercetării, publicate la 36 de ani de la primul „Pod de Flori” de peste Prut, arată că simpatizanții formațiunii naționaliste se regăsesc constant în categoriile cele mai rezervate față de proiectul unionist.
Potrivit sondajului, 34,7% dintre români cred că unirea României cu Republica Moldova nu se va realiza niciodată, iar în această categorie predomină votanții AUR, femeile, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat. În același timp, alegătorii AUR se află și printre cei care consideră, într-o proporție peste media populației, că locuitorii Republicii Moldova reprezintă „un popor separat, cu o limbă diferită și cu propria lor soartă”.
Cu toate acestea, la nivel general, susținerea pentru unire rămâne ridicată în societatea românească. 71,9% dintre respondenți spun că ar vota „DA” la un referendum privind unirea României cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% ar vota împotrivă. Alte 2,1% dintre persoanele chestionate nu s-au decis, 3,2% declară că nu ar merge la vot, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.
Sondajul relevă și diferențe importante între electoratele partidelor. Votanții USR și bărbații sunt cei mai favorabili unirii, în timp ce simpatizanții PNL și USR sunt mai optimiști în privința posibilității realizării acesteia în următorii 10 ani sau mai mult. De asemenea, cei mai încrezători în eventualitatea unirii sunt persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din București și din marile orașe.
Întrebați dacă unirea reprezintă „o datorie istorică”, 67,6% dintre români au răspuns afirmativ, iar 26,4% consideră contrariul. Ideea este susținută mai ales de votanții PSD și PNL și de persoanele de peste 45 de ani. În schimb, votanții USR și cei cu educație superioară tind într-o măsură mai mare decât media să respingă această formulare.
Totodată, aproape 71% dintre participanții la cercetare sunt de acord cu afirmația că „locuitorii din Republica Moldova sunt români, de o limbă și de un neam cu noi, separați de România doar de istoria recentă”. De cealaltă parte, 25,5% consideră că moldovenii sunt un popor distinct. Și aici, votanții AUR se regăsesc printre cei mai sceptici față de ideea identității comune.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că relația cu Republica Moldova nu mai este percepută doar în termeni geopolitici, ci și ca o legătură culturală și istorică între două comunități apropiate. În același timp, spune el, românii susțin ideea unirii, dar nu cred că aceasta poate avea loc rapid.
Sondajul a fost realizat în perioada 14–21 aprilie 2026, pe un eșantion de 1100 de respondenți, având o marjă de eroare de ±3%.
Recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru unirea cu România.
