Maia Sandu a declarat că integrarea în Uniunea Europeană nu mai este doar un obiectiv politic, ci o necesitate pentru viitorul Republicii Moldova. Într-un interviu acordat Le Monde, ea a subliniat că aderarea la UE reprezintă „o strategie de supravieţuire ca stat democratic”, în contextul presiunilor venite din partea Rusiei. În acest cadru, Sandu a menţionat că o eventuală reunificare cu România ar putea accelera parcursul european al ţării.
Preşedinta pledează pentru extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova, Ucraina şi statele din Balcanii de Vest, considerând acest proces esenţial pentru securitatea regională. Totodată, autorităţile de la Chişinău continuă pregătirile pentru aderare, cu accent pe reforme în justiţie şi combaterea corupţiei. Sandu a afirmat că există deja rezultate concrete, inclusiv condamnări în dosare importante.
Ea şi-a exprimat speranţa că evoluţiile politice din unele state europene vor permite avansarea negocierilor de aderare şi a mulţumit Franţei şi preşedintelui Emmanuel Macron pentru sprijin. În acelaşi timp, a menţionat că este luată în calcul şi varianta aderării la UE fără regiunea transnistreană.
Referitor la ideea unirii cu România, Sandu a precizat că aceasta ar putea garanta menţinerea Republicii Moldova în spaţiul democratic şi în siguranţă, însă nu reprezintă o prioritate imediată. Ea a subliniat că nu există în prezent un consens în societate pe acest subiect, motiv pentru care accentul rămâne pe integrarea europeană. Totuşi, preşedinta a declarat anterior că ar vota pentru unire în cazul unui referendum.
Tema reunificării a revenit în spaţiul public şi pe fondul războiului din Ucraina şi al tensiunilor regionale, fiind asociată de Sandu cu nevoia de consolidare a rezilienţei statului.
Un sondaj realizat recent în Republica Moldova arată o societate împărţită: 44% dintre respondenţi ar vota pentru unire, iar 39,2% împotrivă. În diaspora, sprijinul este mai ridicat, depăşind 60%. Printre avantajele invocate se numără salarii şi pensii mai mari, oportunităţi de muncă şi dezvoltare economică, în timp ce principalele temeri ţin de pierderea suveranităţii şi posibile tensiuni sociale.
Datele indică şi o creştere a identităţii româneşti, mai ales în diaspora, unde proporţia celor care se declară români şi vorbitori de limba română este semnificativ mai mare.
