Victoria regizorului ieșean Cristian Mungiu la Festivalul de Film de la Cannes a fost primită cu rezerve în presa occidentală progresistă, în ciuda prestigiului trofeului Palme d’Or. Un exemplu semnificativ este reacția lui Peter Bradshaw, criticul-șef de la The Guardian, care nu a fost de acord cu alegerea juriului.
În cronica publicată după gală, Bradshaw descrie ediția din acest an drept „un Cannes sub presiune” și cataloghează filmul lui Mungiu ca fiind „foarte moderat”, declarându-se „sceptic” față de Palme d’Or. În opinia sa, pelicula nu reușește să atingă forța și complexitatea lucrărilor anterioare ale regizorului și pare mai degrabă „o construcție de coproducție” care a impresionat juriul, dar fără a livra un adevăr cinematografic puternic.
Criticul britanic introduce o dimensiune ideologică în evaluarea sa, observând că filmul pune în scenă tensiuni între valorile religioase conservatoare ale unei familii românești și un sistem occidental liberal. El sugerează existența unui „prejudiciu liberal” împotriva personajelor, însă fără a valida pe deplin această perspectivă, păstrând o distanță critică specifică unei publicații de stânga.
De altfel, încă înainte de acordarea premiului, Bradshaw calificase „Fjord” drept „anticlimactic” și „lipsit de forță”, și i-a acordat doar două stele din cinci. În opinia sa, filmul nu oferă nici revelație, nici mister, iar dramatismul său nu este susținut de complexitatea așteptată.
În contrast cu această recepție rezervată, pozițiile exprimate de Mungiu înainte de decernarea premiilor au accentuat tocmai caracterul polemic al filmului. Regizorul originar din Iași a explicat că „Fjord” pune sub semnul întrebării excesele ideologice și presiunile conformiste din societățile occidentale contemporane. El a avertizat asupra tendinței cinematografiei de a deveni „prea politicoasă”, dominată de filme care confirmă „ideologia zilei”, în detrimentul libertății de expresie.
Mungiu a subliniat că își dorește un cinema care să provoace și să genereze dezbatere, chiar cu riscul de a stârni controverse. Povestea filmului, plasată în Norvegia, urmărește un cuplu religios confruntat cu intervenția autorităților într-un context de suspiciuni de abuz, temă care deschide discuții despre limitele toleranței și despre raportul dintre valori private și norme publice. Regizorul a precizat că nu ia partea unei tabere ideologice, dar că are „mai multe așteptări de la o societate progresistă” care se consideră superioară moral.
Totodată, el a respins ideea de a face cinema pe placul unui curent sau altuia, insistând asupra nevoii de risc artistic și libertate de expresie.
Paradoxal, reacția critică a unei voci influente din presa progresistă precum The Guardian confirmă exact tensiunile ideologice din cinema-ul contemporan, expuse de regizorul român.
La finalul serii de sâmbătă, după ce i-a fost înmânat trofeul, Cristian Mungiu a declarat: „Starea lumii nu este cea mai bună. Nu sunt foarte mândru de ceea ce le las copiilor noştri. Schimbarea ar trebui să înceapă cu noi. Trebuie să vorbim despre lucrurile relevante, iar acestea sunt la îndemână. Ne-am asumat riscul de a ne ridica vocea. Ceea ce simt eu este radicalizarea şi fracturarea societăţii. Acest film este un angajament împotriva oricărei forme de integrism, o pledoarie pentru empatie, pe care trebuie să o aplicăm mai des”.
